Dovezi științifice & Studii clinice

Ladies Excellence Clinic by Dr. Diana Mihai

Studii clinice și dovezi științifice despre procedurile de sănătate intimă feminină

Informații medicale bazate pe cercetare, pentru decizii informate

Atunci când vine vorba despre sănătatea intimă, este normal ca orice femeie să își dorească siguranță, claritate și dovezi reale înainte de a lua o decizie. Uscăciunea vaginală, durerea la contactul sexual, incontinența urinară, disconfortul intim sau modificările apărute după naștere ori menopauză NU sunt simple neplăceri, ci afecțiuni medicale frecvente, care pot afecta profund calitatea vieții, stima de sine și relațiile de cuplu.Medicina modernă oferă astăzi soluții minim invazive, dezvoltate tocmai pentru a răspunde acestor nevoi reale ale femeilor. Procedurile de regenerare vaginală și estetică ginecologică utilizate în clinica noastră — precum laserul vaginal CO₂ fracționat, PRP (plasma bogată în trombocite), radiofrecvența medicală și HIFEM — nu sunt bazate pe tendințe sau promisiuni comerciale, ci pe studii clinice internaționale, trialuri controlate, analize histologice și experiență medicală acumulată în centre universitare din întreaga lume

De ce sunt importante studiile clinice?

  • În medicină, orice procedură recomandată pacientelor trebuie să fie susținută de dovezi științifice. Studiile clinice au rolul de a evalua:

    • eficiența reală a unui tratament,

    • siguranța pe termen scurt și lung,

    • beneficiile raportate de paciente,

    • posibilele efecte adverse,

    • durata rezultatelor.

    Procedurile moderne de sănătate intimă feminină sunt studiate de peste 15–25 de ani, în contexte medicale variate, incluzând femei aflate la menopauză, paciente după naștere, femei cu incontinență urinară, durere la contact sexual sau sindrom genito-urinar al menopauzei (GSM). Rezultatele acestor cercetări sunt publicate în reviste medicale de prestigiu și analizate constant pentru optimizarea protocoalelor de tratament.

Ce tipuri de studii există în acest domeniu?

În literatura medicală dedicată procedurilor de regenerare vaginală există:

  • studii clinice randomizate (RCT),

  • studii dublu-orb, controlate placebo,

  • studii prospective cu urmărire în timp (follow-up),

  • evaluări histologice ale mucoasei vaginale,

  • revizuiri sistematice și meta-analize,

  • lucrări academice realizate în centre universitare.

Aceste tipuri de cercetare reprezintă standardul de aur în medicină și permit medicilor să recomande tratamente bazate pe date obiective, nu pe opinii sau percepții.

De ce pot diferi rezultatele de la o pacientă la alta?

Studiile clinice arată rezultate medii, însă fiecare femeie este diferită. Eficiența unui tratament poate fi influențată de:

  • vârstă,

  • status hormonal,

  • numărul de nașteri,

  • severitatea simptomelor,

  • starea generală de sănătate,

  • prezența unor afecțiuni asociate.

De aceea, în practica medicală modernă, aceste proceduri sunt recomandate doar după evaluare ginecologică completă și sunt adaptate individual, conform profilului fiecărei paciente.

Ce vei găsi mai jos?

În secțiunea următoare vei regăsi:

  • studii clinice internaționale relevante,

  • titlul complet al fiecărui studiu,

  • autorii și anul publicării,

  • tipul studiului,

  • principalele concluzii raportate de cercetători.

Scopul acestei pagini este de a-ți oferi transparență, încredere și informație corectă, astfel încât decizia ta să fie una informată și asumată, împreună cu medicul tău.

STUDIUL 1

Vaginale CO2-Laser-Therapie als ein ambulant durchführbares Verfahren bei weiblicher Belastungsinkontinenz, Compliance- und Patientenzufriedenheitsraten

Traducere: Terapia cu laser CO₂ vaginal ca procedură ambulatorie pentru incontinența urinară de efort la femei, rate de complianță și satisfacție a pacientelor” (2023)

Această lucrare este o disertație universitară susținută la Freie Universität Berlin, una dintre cele mai prestigioase universități medicale din Germania. Documentul este public și arhivat oficial în biblioteca digitală a universității.

Tip document: Disertație (teza de master / final de studii universitare avansate)
Data disponibilității online: 28 noiembrie 2023
Clasificare DDC: 610 – Medicină și sănătate

Lucrarea este înregistrată și accesibilă prin identificatori oficiali:

Handle (identifier): https://refubium.fu-berlin.de/handle/fub188/40681
DOI: 10.17169/refubium-40402
URN: urn:nbn:de:kobv:188-refubium-40681-6
Link oficial: https://refubium.fu-berlin.de/handle/fub188/40681

Lucrarea îşi propune să investigheze dacă terapia cu laser CO₂ vaginal, efectuată în regim ambulator, poate constitui o opţiune eficientă pentru tratamentul incontinenţei urinare de efort (SUI) la femei, precum şi să examineze rata de complianţă şi satisfacţie a pacientelor. Studiul a inclus perioada 09/2016 – 02/2020 şi a implicat 1 122 tratamente cu laser CO₂ la femei cu SUI grad I-II. Dintre acestea, 430 de paciente au primit o singură şedinţă, 322 două şedinţe, 16 trei şedinţe şi o pacientă patru şedinţe. Evaluările au cuprins factori precum vârsta, IMC, numărul de sarcini, menopauza, fumatul şi au utilizat chestionarele validate internațional: ICIQ-UI SF, folosit pentru măsurarea severității incontinenței urinare, și PISQ-12, care evaluează funcția sexuală și impactul incontinenței asupra vieții intime. Ambele sunt instrumente standardizate, folosite în cercetarea medicală de calitate.

Rezultatele au arătat că după o singură şedinţă intervenţia a condus la o îmbunătăţire semnificativă a simptomelor de incontinenţă urinara şi a satisfacţiei sexuale (p < 0,001). Două şedinţe au produs un efect chiar mai puternic (p < 0,001). Trei şedinţe au continuat să reducă severitatea incontinenţei în mod semnificativ (p < 0,001). Factori predictivi ai rezultatului mai bun au fost: un IMC mai mic (supraponderale au obţinut rezultate mai bune decât obezele, p < 0,01), lipsa menopauzei (femeile non-menopauzale au avut rezultate mai bune, p < 0,05) şi o vârstă mai mică (cu creşterea vârstei, severitatea SUI era mai mare şi satisfacţia sexuală mai mică, p < 0,01). Fumatul a avut un impact minor. 

Această valoare p indică faptul că șansele ca această îmbunătățire să fie rezultatul unei întâmplări sunt mai mici de 0,1%, ceea ce reprezintă un nivel de semnificație științifică foarte solid.

Concluzia finală a autorului este că terapia vaginală cu laser CO₂ reprezintă o metodă sigură, eficientă și ușor de administrat, cu un profil de tolerabilitate excelent și cu potențialul de a deveni o alternativă validă la metodele tradiționale de tratament pentru incontinența urinară de efort. Rezultatele nu doar confirmă eficacitatea metodei, ci o plasează în rândul intervențiilor minim invazive moderne, capabile să ofere beneficii clinice reale femeilor afectate de această problemă frecventă și semnificativă pentru calitatea vieții.

STUDIUL 2

Cruz VL, Steiner ML, Pompei LM, Strufaldi R, Fonseca FLA, Santiago LHS, Wajsfeld T, Fernandes CE. Randomized, double-blind, placebo-controlled clinical trial for evaluating the efficacy of fractional CO₂ laser compared with topical estriol in the treatment of vaginal atrophy in postmenopausal women. Menopause. 2017 Jul 31. doi: 10.1097/GME.0000000000000916. PMID: 28799914.

Trial clinic randomizat, dublu-orb, controlat placebo pentru evaluarea eficacității laserului CO₂ fracționat comparativ cu estriolul topic în tratamentul atrofiei vaginale la femeile aflate în postmenopauză.” (2017)

Studiul prezentat este un trial randomizat, dublu-orb, placebo-controlat, care a comparat eficiența laserului fracționat CO₂ cu estriolul topic și cu combinația dintre laser și estriol în tratamentul atrofiei vaginale la femeile postmenopauzale. Pacientele au fost împărțite în trei grupuri: tratament cu laser (L), tratament cu estriol (E) și tratament cu laser plus estriol (LE). Rezultatele au arătat că indicele de sănătate vaginală (Vaginal Health Index – VHI) s-a îmbunătățit semnificativ în toate cele trei grupuri, însă combinația laser + estriol a oferit cele mai bune rezultate.

Un aspect important este că laserul, atât singur cât și combinat cu estriol, a dus la o îmbunătățire semnificativă a funcției sexuale (FSFI): scăderea durerii, creșterea libidoului, îmbunătățirea lubrifierii, a dorinței și a orgasmului. Estriolul singur a ameliorat în principal uscăciunea și dispareunia, în timp ce laserul și combinația L+E au îmbunătățit simptomele GSM mult mai larg: dispareunie, senzație de arsură, uscăciune, disurie și simptome urinare.

Concluzia studiului: laserul CO₂ este mai eficient decât estriolul în ameliorarea completă a simptomelor GSM și are beneficii suplimentare asupra sexualității, în timp ce estriolul tratează în principal uscăciunea și durerea.

https://www.marienhospital-herne.de/fachbereiche/klinik-fuer-frauenheilkunde-und-geburtshilfe/frauenheilkunde/news/details/article/lasertherapie-bei-lichen-sclerosus-experten-des-marien-hospital-herne-fuehren-weltweit-groesste-studie-zu-neuer-behandlung-durch.html

Specialiștii Clinicii de Ginecologie și Obstetrică a Marien Hospital Herne – Universitätsklinikum Ruhr-Universität Bochum au realizat cel mai mare studiu din lume de până acum privind tratamentul lichenului scleros cu laser CO₂ Soft-Touch, comparativ cu tratamentul standard cu cortizon. În această afecțiune autoimună, care afectează aproximativ 1 din 50 de femei, simptomatologia include mâncărime intensă, arsuri, durere și modificări albe ale pielii la nivel genital. Netratat, lichenul scleros poate produce cicatrici și poate evolua către leziuni precanceroase sau cancer.

În studiul randomizat au fost incluse 200 de femei, împărțite în două grupuri: jumătate au primit terapie laser CO₂ (3 ședințe la interval de 2–3 săptămâni), iar cealaltă jumătate tratament cu unguente cu cortizon timp de 3 luni. Rezultatele au arătat că 70% dintre pacientele tratate cu laser au avut o reacție favorabilă, comparativ cu 60% în grupul tratat doar cu cortizon. În faza a doua, femeile tratate inițial cu cortizon au primit și terapie laser, iar combinația s-a dovedit a fi cea mai eficientă.

Studiul confirmă că laserul CO₂ reprezintă o opțiune terapeutică valoroasă pentru ameliorarea simptomelor, reducerea recidivelor și îmbunătățirea calității vieții pacientelor cu lichen scleros. Deși boala nu poate fi vindecată definitiv, terapia laser este acum inclusă în oferta de tratament a spitalului, deoarece permite o ameliorare semnificativă și de durată a simptomelor.

Nu există o vindecare definitivă pentru lichenul scleros, însă noile terapii pot îmbunătăți semnificativ simptomele pe termen lung și pot reduce numărul recidivelor, explică prof. Tempfer. Terapia laser pentru lichen scleros este acum oferită la Marien Hospital Herne.”

STUDIUL 4

Medrano L, D’Ovidio G, Nifosì V, Gravina MG, Proscia M, Orecchia R, Dentuori R, Viscardi MF, Vitale A, Della Rocca C. Therapeutic Choices for Genitourinary Syndrome of Menopause (GSM) in Breast Cancer Survivors: A Systematic Review and Update. Pharmaceuticals (Basel). 2023;16(4):566. doi:10.3390/ph16040566. PMID:37211102.

„Opțiuni terapeutice pentru sindromul genito-urinar al menopauzei la supraviețuitoarele de cancer de sân, revizuire sistematică și actualizare.” (2023)

Această revizuire sistematică analizează opțiunile de tratament pentru sindromul genito-urinar al menopauzei (GSM)la supraviețuitoarele de cancer de sân, o categorie de paciente la care terapia hormonală locală sau sistemică este frecvent limitată sau contraindicată. Autorii evaluează mai multe tipuri de intervenții, inclusiv terapie hormonală locală, DHEA, laser CO₂, radiofrecvență, lubrifiante și hidratante vaginale speciale, promestrienă.

Rezultatele arată că toate tratamentele analizate sunt eficiente în ameliorarea GSM, cu îmbunătățiri clare ale simptomelor precum uscăciune, arsură, dispareunie și disconfort urinar. Pentru pacientele cu antecedente de cancer de sân, laserul CO₂ și radiofrecvența se evidențiază ca opțiuni non-hormonale sigure, cu ameliorare semnificativă a simptomelor și fără a crește riscul oncologic. De asemenea, combinația de tratamente (de exemplu, proceduri cu energie împreună cu terapii locale) pare să ofere rezultate superioare față de utilizarea unei singure metode, în special în cazurile severe sau refractare.

Concluzia autorilor: tratamentul GSM la supraviețuitoarele de cancer de sân este posibil, sigur și eficient, utilizând atât terapii hormonale atent selectate, cât și opțiuni non-hormonale precum laserul și radiofrecvența, care devin particulare de importante când estrogenii sunt contraindicați.

Acest studiu ne ajută pentru că validează, într-o revizuire sistematică modernă, faptul că laserul și radiofrecvența pot fi utilizate în siguranță la paciente oncologice, poziționându-le ca alternative reale, la terapia hormonal

STUDIUL 5

Omar SS, Elmulla KF, Abokhadr NA, Badawy A, Ramadan EN, Hassouna M, Heikal A, Arafat W. Comparable Efficacy of Submucosal Platelet-Rich Plasma and Combined Platelet-Rich Plasma–Noncrosslinked Hyaluronic Acid Injections in Vulvovaginal Atrophy: A Cancer Survivorship Issue. J Womens Health (Larchmt). 2023;32(9):1006-1020. doi:10.1089/jwh.2023.0144.

„Eficacitatea comparabilă a injectărilor submucoase cu plasmă bogată în trombocite și a combinației plasmă bogată în trombocite–acid hialuronic necrosslinkat în atrofia vulvovaginală, o temă importantă în supraviețuirea după cancer.”(2023)

Acest studiu clinic a evaluat trei strategii de tratament pentru atrofia vulvovaginală la 45 de paciente cu istoric de cancer și GSM: injecții submucoase cu PRP, injecții cu PRP asociat cu acid hialuronic necrosslinkat (PRP+HA) și cremă cu acid hialuronic (HA).

Rezultatele arată că toate cele trei grupuri au prezentat o îmbunătățire semnificativă a atrofiei vaginale, cu ameliorarea simptomelor de uscăciune, dispareunie și disconfort local. Totuși, PRP singur și PRP+HA au avut rezultate superioare cremei cu acid hialuronic, atât în scorurile clinice, cât și în percepția pacientelor. Vaginal Health Index (VHI) a crescut în toate grupurile, cel mai mult în cele tratate cu PRP, cu sau fără acid hialuronic. Durerea la contact, uscăciunea și evitarea contactului sexual s-au redus vizibil, iar PRP și PRP+HA au fost mai bine tolerate decât HA, cu mai puțină jenă sau disconfort post-procedură.

Concluzia autorilor: PRP este eficient și foarte bine tolerat în tratamentul GSM la paciente oncologice, iar asocierea cu acid hialuronic poate amplifica beneficiile, reprezentând o opțiune importantă pentru femeile la care terapia hormonală este contraindicată.

Acest studiu ne ajută pentru că demonstrează, într-o populație sensibilă (supraviețuitoare de cancer), că PRP-ul, singur sau combinat cu HA, depășește o simplă cremă hidratantă, susținând utilizarea lui în GSM la paciente oncologice

STUDIUL 6

Eftekhar S, Gharshasbi L, Cheraghi Z, Razzaghi Z, Olad Saheb F. Comparison of the Effect of Radiofrequency and Laser Treatment on Mixed Urinary Incontinence and Vulvovaginal Atrophy in Iranian Menopausal Women: A Randomized Controlled Trial. Int J Womens Health Reprod Sci. 2021;9(1).

„Comparația efectului radiofrecvenței și al tratamentului cu laser asupra incontinenței urinare mixte și atrofiei vulvovaginale la femeile iraniene aflate la menopauză, studiu clinic randomizat controlat.” (2021)

Acest studiu randomizat controlat a comparat radiofrecvența și laserul vaginal la femei aflate la menopauză, diagnosticate cu incontinență urinară mixtă (MUI) și atrofie vulvovaginală. Pacientele au fost repartizate în două grupuri, unul tratat cu radiofrecvență și celălalt cu laser, iar simptomele au fost evaluate prin chestionare de incontinență, scoruri de atrofie vaginală și index de sănătate vaginală.

Instrumente utilizate în evaluare:

  • ICIQ-SF (International Consultation on Incontinence Questionnaire – Short Form)– evaluarea severității incontinenței urinare și impactul asupra calității vieții.
    • VHI (Vaginal Health Index) – aprecierea troficității și stării mucoasei vaginale.
    • PISQ-12 (Pelvic Organ Prolapse/Urinary Incontinence Sexual Questionnaire-12) – evaluarea funcției sexuale în context de incontinență/prolaps.
    • VAS (Visual Analog Scale) – măsurarea intensității durerii și a dispareuniei.

Rezultatele au arătat că simptomele de atrofie vaginală și incontinență urinară au scăzut în ambele grupuri, atât laserul, cât și radiofrecvența având efecte pozitive asupra GSM. Radiofrecvența a produs o reducere mai mare a simptomelor de incontinență urinară mixtă, în timp ce laserul a determinat îmbunătățiri importante în Vaginal Health Index (VHI), marcând regenerarea mucoasei. În plus, radiofrecvența a oferit o satisfacție mai mare a pacientelor privind calitatea vieții sexuale, sugerând un impact pozitiv asupra funcției sexuale și a confortului intim.

Concluzia autorilor: atât radiofrecvența, cât și laserul sunt eficiente în tratamentul GSM și al incontinenței urinare mixte, radiofrecvența având un avantaj în incontinență, iar laserul în regenerarea mucoasei și îmbunătățirea VHI.

Acest studiu ne ajută pentru că arată că laserul și radiofrecvența nu se exclud, ci se completează, fiecare cu un profil particular de beneficii, ceea ce justifică abordările combinate și personalizate.

STUDIUL 7

Knight C, Logan V, Fenlon D. A Systematic Review of Laser Therapy for Vulvovaginal Atrophy/Genitourinary Syndrome of Menopause in Breast Cancer Survivors. Ecancermedicalscience. 2019;13:988. doi:10.3332/ecancer.2019.988.

„Analiză sistematică a terapiei laser pentru atrofia vulvovaginală și sindromul genito-urinar al menopauzei la supraviețuitoarele de cancer de sân.” (2019)

Această analiză sistematică reprezintă una dintre cele mai importante lucrări dedicate femeilor cu istoric de cancer de sân, pentru care terapiile hormonale locale sunt adesea contraindicate sau nedorite. Autorii au revizuit literatura publicată până în 2019 și au identificat șase studii clinice relevante, însumând 163 de participante, toate supraviețuitoare ale cancerului de sân și diagnosticate cu atrofie vulvovaginală sau sindrom genito-urinar al menopauzei (GSM).

Cele șase studii au utilizat două tipuri de dispozitive: laser CO₂ fracționat și laser Er:YAG non-ablativ, administrate în protocoale cu 1 până la 3 ședințe, în funcție de designul fiecărui studiu. Evaluarea eficacității a fost realizată cu instrumente validate internațional, incluzând scoruri ale simptomelor raportate de paciente, Vaginal Health Index (VHI), evaluări ale pH-ului vaginal, măsurători ale durerii prin VAS, precum și chestionare dedicate funcției sexuale precum FSFIși FSDS-r.

Rezultatele au fost consecvente în toate studiile incluse. Femeile tratate cu laser au prezentat reducerea semnificativă a uscăciunii vaginale, adesea cu o ameliorare de 75–80% după 1–3 luni, însoțită de scăderea durerii și a arsurilor cu procente similare. Dispareunia s-a redus cu 78–80%, iar pruritul și senzația de disconfort vaginal s-au ameliorat în proporție de aproximativ 75%.

Indicatorii obiectivi au confirmat aceste rezultate: Vaginal Health Index a crescut cu aproximativ 4 până la 6 puncte, semn al regenerării epiteliale și îmbunătățirii lubrifierii naturale; pH-ul vaginal a scăzut, apropiindu-se de valorile fiziologice; iar FSFI a arătat creșteri semnificative în toate domeniile funcției sexuale, unele studii raportând îmbunătățiri majore, de peste 12 puncte. De asemenea, scalele de distres sexual FSDS-r au arătat o reducere a suferinței asociate disfuncției sexuale.

Din punct de vedere al siguranței, niciunul dintre studii nu a raportat evenimente adverse severe. Efectele secundare minore – precum ușoară secreție vaginală sau disconfort tranzitoriu – au fost rare și autolimitate, confirmând un profil de siguranță excelent într-o populație considerată vulnerabilă.

Dovezile disponibile demonstrează în mod constant că laserul CO₂ și Er:YAG îmbunătățesc simptomatologia GSM, reduc durerea, cresc troficitatea vaginală și restabilesc confortul sexual la supraviețuitoarele de cancer de sân.

Concluzia autorilor: terapia laser vaginală reprezintă o opțiune non-hormonală sigură și eficientă pentru ameliorarea GSM la femeile cu istoric de cancer mamar, oferind o alternativă modernă, cu risc scăzut, acolo unde terapiile hormonale nu sunt o opțiune.

Acest studiu ne ajută pentru că întărește, la nivel de analiză sistematică, mesajul că laserul poate fi utilizat eficient si în siguranță la paciente oncologice.

STUDIUL 8

Seganfredo IB, Bianchi C, Tacla M, Chedraui P, Haddad JM, Simoes R, Baracat EC, Soares JM Jr. Comparison of promestriene with vaginal fractional CO2 laser and radiofrequency treatments of genitourinary syndrome of menopause. Maturitas. 2024 Aug;186:108008. doi: 10.1016/j.maturitas.2024.108008. Epub 2024 Apr 24. PMID: 38714422.

„Comparația promestrienei cu tratamentele cu laser CO₂ fracționat vaginal și radiofrecvență în sindromul genito-urinar al menopauzei.” (2024)

Acest studiu clinic randomizat a evaluat trei opțiuni de tratament pentru sindromul genito-urinar al menopauzei (SGUM)laser CO₂ fracționatradiofrecvență microablativă și promestrienă topică (un tip de estrogen local). Au fost incluse 62 de femei aflate la menopauză, împărțite în trei grupuri: promestrienă (n = 17), laser CO₂ (n = 24) și radiofrecvență (n = 21). Tratamentele cu energie au fost aplicate în trei ședințe la interval de patru săptămâni, iar promestriena a fost utilizată zilnic timp de 90 de zile.

La finalul studiului, toate cele trei terapii au avut rezultate comparabile, determinând scăderea pH-ului vaginal(semn de restabilire a unui mediu vaginal sănătos), îmbunătățirea simptomelor vulvovaginale (durere, uscăciune, dispareunie), creșterea scorurilor VHI (Vaginal Health Index) și îmbunătățirea funcției sexuale, cu creșteri ale scorului FSFI, în special la dorință, excitație, lubrifiere și durere. Niciun tratament nu s-a dovedit semnificativ inferior sau superior celuilalt, iar procedurile cu energie au prezentat doar efecte adverse minime, cel mai frecvent o ușoară secreție vaginală tranzitorie.

Concluzia autorilor: atât laserul CO₂ fracționat, cât și radiofrecvența microablativă sunt terapii eficiente, sigure și comparabile cu promestriena locală în ameliorarea simptomelor de SGUM și a funcției sexuale la femeile postmenopauzale.

Acest studiu ne ajută pentru că arată, pe de o parte, că procedurile cu energie sunt la fel de eficiente ca estrogenul local, confirmând siguranța și eficiența lor, iar pe de altă parte că reprezintă o alternativă reală pentru femeile care nu pot sau nu doresc să folosească tratament hormonal zilnic, preferând proceduri cu efecte de durată asupra mucoasei vaginale.

STUDIUL 9

Willison N, McPhail C, Seman E, Taheri M, Aryan P, Nguyen T, Yi J, Abbott D, Dune T, Behnia-Willison F. Platelet-Rich Plasma and Fractional CO2 Laser Therapy to Reduce Surgical Intervention for Symptomatic Vaginal Mesh-Related Complications. Int Urogynecol J. 2025 Apr;36(4):903-912. doi: 10.1007/s00192-025-06123-z. Epub 2025 Apr 3. PMID: 40178545; PMCID: PMC12064601.

„Terapia cu plasmă bogată în trombocite și laser CO₂ fracționat pentru reducerea necesității intervențiilor chirurgicale în complicațiile simptomatice asociate cu plasele vaginale.” (2025)

Acest studiu prospectiv desfășurat între 2013 și 2024 și publicat în International Urogynecology Journal analizează eficiența tratamentelor regenerative, injectările transvaginale cu plasmă bogată în trombocite (PRP) și laserul fracționat CO₂, la femei cu complicații post-implant de bandeletă suburetrală pentru incontinență urinară. Pacientele incluse prezentau dispareunie, secreții vaginale anormale și expuneri sau eroziuni ale bandeletei mai mici de 2 cm și se aflau deja pe lista de așteptare pentru tratament chirurgical.

În total au fost evaluate 47 de femei, cu o vârstă medie de 64 de ani și un indice de masă corporală de 27,9 kg/m². Dintre acestea, 39 au primit tratament combinat PRP + CO₂, iar 8 paciente au fost tratate exclusiv cu laser CO₂. Analiza rezultatelor, la un interval mediu de urmărire de 12 luni, arată o rată remarcabilă de succes: 85% dintre paciente, adică 40 din 47, au reușit să evite intervenția chirurgicală.

Scorurile APFQ s-au îmbunătățit semnificativ între valoarea inițială și evaluarea de peste nouă luni (p = 0.02). În intervalul 3–9 luni de la tratament, s-au observat îmbunătățiri marcate ale funcției vezicale, funcției intestinale, simptomelor de prolaps și funcției sexuale, toate având valori p < 0.001, ceea ce indică un efect terapeutic robust. Senzația de laxitate vaginală s-a ameliorat semnificativ (p = 0.04), iar percepția de prolaps a fost, de asemenea, redusă semnificativ (p = 0.005).

Concluziile autorilor: terapia combinată cu PRP și laser CO₂, sau laserul CO₂ singular în anumite cazuri, a permis majorității pacientelor cu complicații asociate bandeletei să evite o intervenție chirurgicală, oferind în același timp o restaurare semnificativă a funcției urinare, intestinale și sexuale, precum și o îmbunătățire a troficității vaginale.

Acest studiu ne ajută pentru că arată că PRP-ul și laserul pot salva multe paciente de la operații de corecție a plasei, oferind o alternativă minim invazivă, cu beneficii funcționale și calitate a vieții clar îmbunătățite.

STUDIUL 10

Wattanakrai P, Limpjaroenviriyakul N, Thongtan D, Wattanayingcharoenchai R, Manonai J. The efficacy and safety of a combined multipolar radiofrequency with pulsed electromagnetic field technology for the treatment of vaginal laxity: a double-blinded, randomized, sham-controlled trial. Lasers Med Sci. 2022 Apr;37(3):1829-1842. doi: 10.1007/s10103-021-03438-3. Epub 2021 Oct 14. PMID: 34647191; PMCID: PMC8971182.

Eficiența și siguranța unei tehnologii combinate de radiofrecvență multipolară și câmp electromagnetic pulsat în tratamentul laxității vaginale, studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu grup de control.” (2022)

Acest studiu clinic randomizat, dublu-orb, cu grup de control, a inclus 32 de femei premenopauzale cu cel puțin o naștere vaginală și laxitate vaginală autodeclarată. Participantele au fost alocate fie în grupul tratat cu radiofrecvență multipolară (RF) combinată cu câmp electromagnetic pulsat (PEMF), fie în grupul de control, ambele grupuri primind câte trei ședințe la interval de trei săptămâni.

Scorurile de laxitate vaginală (VLQ) au crescut semnificativ în grupul tratat comparativ cu grupul de control (p < 0.001), ceea ce înseamnă o reducere clară a senzației de laxitate. La 12 săptămâni de la tratament, 50% dintre femeile tratate nu mai prezentau laxitate vaginală (VLQ > 4), comparativ cu doar 12% în grupul de control. Parametrii de forță ai planșeului pelvin, evaluați prin perineometrie și Brink score, au prezentat îmbunătățiri semnificative în grupul RF + PEMF (p < 0.001). De asemenea, funcția sexuală măsurată prin FSFI s-a ameliorat semnificativ în toate domeniile în grupul tratat (p < 0.05), iar nivelul de satisfacție al pacientelor a fost net superior în grupul RF + PEMF (p < 0.001).

Biopsiile vaginale pre și post-tratament au demonstrat modificări regenerative clare în grupul tratat, cu neocolageneză, neoelastogeneză și neoangiogeneză, confirmând mecanismul tisular de regenerare indus de combinația RF + PEMF. Evenimentele adverse au fost ușoare și rare, similare între cele două grupuri, singura diferență fiind incidența pruritului, mai mare în grupul de control (p = 0.014). Nu s-au raportat efecte adverse severe.

Concluzia autorilor: terapia combinată RF + PEMF este o opțiune minim invazivă sigură și eficientă pentru ameliorarea laxității vaginale, cu efecte benefice asupra tonusului planșeului pelvin, funcției sexuale și structurii tisulare vaginale, menținute cel puțin 12 săptămâni după tratament.

Acest studiu ne ajută pentru că demonstrează, cu un design dublu-orb și grup de control, că radiofrecvența combinată cu PEMF nu este doar „un tratament estetic”, ci o intervenție cu efecte obiective, histologice și funcționale asupra vaginului și planșeului pelvin.

STUDIUL 11

Lalji S, Lozanova P. Evaluation of the safety and efficacy of a monopolar nonablative radiofrequency device for the improvement of vulvo-vaginal laxity and urinary incontinence. J Cosmet Dermatol. 2017 Jun;16(2):230-234. doi: 10.1111/jocd.12348. Epub 2017 May 29. PMID: 28556393.

„Evaluarea siguranței și eficienței unui dispozitiv de radiofrecvență monopolara non-ablativă pentru îmbunătățirea laxității vulvo-vaginale și a incontinenței urinare.” (2017)

Acest studiu a evaluat eficiența și siguranța radiofrecvenței monopolare non-ablative în tratamentul laxtității vulvo-vaginale și al incontinenței urinare de efort (SUI). Au fost incluse 27 de femei cu SUI ușoară–moderată și laxitate vaginală, tratate în trei ședințe săptămânale intravaginale, completate de tratament extern al labiilor și perineului. Rezultatele au arătat o scădere semnificativă a frecvenței pierderilor urinare, de la „2–3 ori pe săptămână” la „niciodată” la follow-up-ul de 1 lună.

Un procent de 55,6% dintre participante au devenit complet continențe, iar 88,9% au raportat că simptomele le interferează mult mai puțin cu viața de zi cu zi. Toate pacientele au raportat îmbunătățirea laxității vaginale, trecând de la percepția de „foarte lax” la „moderat strâns”, iar 93% au declarat o îmbunătățire a satisfacției sexuale. Niciun eveniment advers nu a fost raportat, ceea ce confirmă un profil bun de siguranță.

Concluzia autorilor: radiofrecvența monopolara non-ablativă este eficientă, sigură și bine tolerată, reducând incontinența urinară și laxitatea vulvo-vaginală, cu o rată înaltă de satisfacție a pacientelor.

Acest studiu ne ajută pentru că oferă dovezi clinice că radiofrecvența are efect real, măsurabil, asupra incontinenței urinare și laxității, confirmând rolul ei în tratamentul funcțional uroginecologic.

STUDIUL 12

Fu L, Long S, Li Q, Xu H, Guo L, Wang H, Zheng Z, Zhang J. The efficacy and safety of temperature controlled dual-mode radiofrequency in women with vaginal laxity. BMC Womens Health. 2023 Mar 23;23(1):121. doi: 10.1186/s12905-023-02261-y. PMID: 36959573; PMCID: PMC10035145.

„Eficacitatea și siguranța radiofrecvenței dual-mode controlată termic la femeile cu laxitate vaginală.” (2023)

Acest studiu a evaluat eficacitatea și siguranța radiofrecvenței dual-mode controlată termic (monopolară și bipolară) la 102 femei care prezentau laxitate vaginală. Toate pacientele au fost evaluate înainte și după tratament prin Vaginal Laxity Questionnaire (VLQ)Female Sexual Function Index (FSFI)Sexual Satisfaction Questionnaire (SSQ), examinare POP-Q și măsurarea forței musculare pelvine cu manometrul vaginal.

Scorul VLQ a crescut progresiv la 1, 3, 6 și 12 luni, indicând o reducere constantă a senzației de laxitate vaginală. Scorul FSFI total și toate cele 6 domenii ale funcției sexuale (dorință, excitație, lubrifiere, orgasm, satisfacție și durere) s-au îmbunătățit semnificativ după tratament. Satisfacția sexuală (SSQ) a crescut la toate evaluările post-procedură.

Examinarea POP-Q a arătat o diminuare treptată a prolapsului, cu scăderea procentului de prolaps stage I de la 45,10% inițial la 36,27% la 1 lună28,43% la 3 luni19,61% la 6 luni și 10,78% la 12 luni. Forța și durata contracțiilor musculaturii planșeului pelvin au crescut constant la 1, 3, 6 și 12 luni, confirmând tonifierea mușchilor pelvini și un efect de susținere structurală real.

Concluzia autorilor: radiofrecvența dual-mode controlată termic este asociată cu o îmbunătățire semnificativă a laxității vaginale, o creștere a funcției sexuale feminine, o creștere a satisfacției sexuale și o tonifiere a musculaturii pelviene pe termen de până la 12 luni.

Acest studiu ne ajută pentru că arată, pe un lot mare, cu follow-up de un an, că radiofrecvența îmbunătățește prolapsul incipient, funcția sexuală și forța pelvină, cu date obiective POP-Q și manometrie.

STUDIUL 13

De Ponte A, Cabrera S, Bermúdez Sparice SS, Baulies S, Rodríguez I. Platelet-rich plasma in the management of vulvovaginal disorders: a systematic review. J Sex Med. 2025; qdaf307. doi: 10.1093/jsxmed/qdaf307.

„Plasma bogată în trombocite în managementul afecțiunilor vulvo-vaginale, revizuire sistematică.” (2025)

Acest review sistematic analizează rolul terapiei cu plasmă bogată în trombocite (PRP) în ginecologie, o tehnică regenerativă care utilizează factori de creștere concentrați obținuți din sângele pacientei. PRP a fost studiat pentru multiple afecțiuni vulvo-vaginale, în special lichen scleros vulvar, disfuncție sexuală și atrofie vaginală. Au fost incluse 18 studii (2 RCT-uri, studii prospective, retrospective și serii de cazuri), însumând 480 de paciente, dintre care 401 au fost tratate cu PRP.

Rezultatele sintetizate arată ameliorări constante ale simptomelor, funcției sexuale și sănătății vaginale, cu reacții adverse rare și ușoare. Deși protocoalele, dozele și tehnicile de preparare nu sunt încă perfect unificate, datele converg către un profil de beneficiu clinic clar și o tolerabilitate foarte bună.

Concluzia autorilor: PRP apare ca o opțiune terapeutică promițătoare în managementul afecțiunilor vulvo-vaginale, cu efecte pozitive asupra simptomelor și calității vieții și cu un profil bun de siguranță, justificând continuarea cercetărilor și standardizarea protocoalelor.

Acest studiu ne ajută pentru că oferă o privire de ansamblu, la nivel de revizuire sistematică, asupra întregului domeniu PRP vulvo-vaginal, arătând că nu vorbim de „cazuri izolate”, ci de un corp de dovezi în creștere.

STUDIUL 14

Saraluck A, Chinthakanan O, Kijmanawat A, Aimjirakul K, Wattanayingcharoenchai R, Manonai J. Autologous platelet rich plasma (A-PRP) combined with pelvic floor muscle training for the treatment of female stress urinary incontinence (SUI): A randomized control clinical trial. Neurourol Urodyn. 2024 Feb;43(2):342-353. doi: 10.1002/nau.25365. Epub 2023 Dec 18. PMID: 38108468.

„Plasmă bogată în trombocite autologă combinată cu exerciții ale planșeului pelvin în tratamentul incontinenței urinare de efort la femei, studiu clinic randomizat controlat.” (2024)

Acest studiu randomizat a evaluat eficiența injecțiilor cu plasmă bogată în trombocite autologă (A-PRP) combinate cu antrenament al planșeului pelvin (PFMT) în tratamentul incontinenței urinare de efort (SUI) la femei, comparativ cu PFMT singur. Au fost incluse 60 de paciente cu SUI netratată anterior. Grupul A-PRP + PFMT a primit două injecții de PRP la un interval de o lună, în timp ce ambele grupuri au efectuat exerciții ale planșeului pelvin.

După 5 luni, scorul obiectiv la testul „1-hour pad weight” s-a îmbunătățit semnificativ doar în grupul A-PRP, cu o diferență de aproximativ 8 g în favoarea acestuia, ceea ce reflectă o reducere reală a pierderilor urinare. Chestionarele de calitate a vieții și simptomatologie urinară au arătat îmbunătățiri superioare la 2 și 5 luni în grupul tratat cu PRP. Nu s-au raportat reacții adverse, confirmând un profil bun de siguranță.

Concluzia autorilor: combinația A-PRP + PFMT este mai eficientă decât PFMT singur și reprezintă o opțiune terapeutică promițătoare pentru femeile cu incontinență urinară de efort.

Acest studiu ne ajută pentru că arată, într-un RCT, că adăugarea PRP la o terapie standard (exercițiile pelvine) aduce un beneficiu suplimentar obiectiv, măsurat prin „pad test”, susținând utilizarea PRP în incontinența urinară.

STUDIUL 15

Wang L, Chen L, Li Y, Song X, Mo J, Ding G, Shen Y. Study on the efficacy of fractional CO₂ laser treatment for vaginal relaxation syndrome combined with recurrent bacterial vaginitis. Scientific Reports. 2025;15:1445. doi:10.1038/s41598-025-85661-4. 

„Eficacitatea tratamentului cu laser fracționat CO₂ în sindromul de relaxare vaginală asociat cu vaginită bacteriană recurentă.” (2025)

Acest studiu randomizat, publicat în Scientific Reports (Nature Portfolio), a evaluat efectele terapiei cu laser fracționat CO₂ asupra pacientelor diagnosticate cu Vaginal Relaxation Syndrome (VRS) asociat cu vaginită bacteriană recurentă. Cele 120 de paciente incluse au fost împărțite aleatoriu în două grupuri egale: un grup care a primit doar tratament standard cu metronidazol și un grup care a primit metronidazol combinat cu trei ședințe de laser CO₂ fracționat (SmartXide² C60, DEKA, Italia).

Evaluările au inclus: gradul de laxitate vaginalăVaginal Health Index (VHI)distribuția lactobacililorpH-ul vaginal și rata de recurență la 3 luni. 

Rezultate principale

  1. Laxitatea vaginală
    Doar grupul tratat cu laser CO₂ a prezentat îmbunătățiri semnificative ale laxității vaginale (χ²=26.882, p<0.001), în timp ce grupul cu metronidazol nu a prezentat modificări notabile (p>0.8). Diferențele post-tratament între grupuri au fost semnificative (χ²=25.553, p<0.001).
  2. VHI – Vaginal Health Index
    Toate componentele VHI s-au îmbunătățit semnificativ în grupul laser comparativ cu controlul – hidratare, elasticitate, epitelizare, secreții. Scorul total VHI a crescut de la 8.96 ± 1.20 la 16.02 ± 1.98în grupul laser (p<0.001), față de 9.15 ± 1.22 la 11.72 ± 1.19în control.
  3. Distribuția lactobacililor (tabelul 4)
    Ambele grupuri au prezentat creșteri ale lactobacililor, însă grupul cu laser a avut îmbunătățiri mult superioare statistic (p<0.001). Proporția pacientelor cu colonizare „++++” a urcat de la 6.67% la 55%în grupul laser, comparativ cu o creștere modestă în grupul control.
  4. pH vaginal
    În grupul control, pH-ul nu s-a modificat (p=0.218). În grupul laser, pH-ul a scăzut semnificativ atât față de baseline, cât și față de grupul control (t=3.398, p=0.001).
  5. Rata de recurență la 3 luni
    Diferența a fost foarte importantă clinic și statistic:
  • 8.33% recurențe în grupul laser (6 paciente),
  • 36.67% în grupul control (22 paciente),
    (χ²=27.844, p<0.001).
  1. Corelația între lactobacili și VHI
    Figura 1 (pag. 5) arată o corelație pozitivă puternică între distribuția lactobacililor și scorul VHI (R=0.79, p<0.001), ceea ce sugerează că restabilirea microecologiei vaginale contribuie activ la regenerarea funcțională a mucoasei.

Concluzia autorilor: Terapia combinată laser CO₂ + tratament medicamentos a fost semnificativ mai eficientă decât tratamentul standard în reducerea laxității vaginale, îmbunătățirea troficității mucoasei, restabilirea microecologiei vaginale și reducerea ratei de recurență a vaginitei bacteriene. Laserul CO₂ favorizează regenerarea tisulară, refacerea epiteliului, creșterea lactobacililor și scăderea pH-ului, contribuind la un mediu vaginal sănătos.

Acesta este un studiu robust, bine structurat, publicat într-un jurnal din portofoliul Nature, ceea ce îi conferă greutate științifică. Demonstrează că laserul fracționat CO₂ nu este o procedură „cosmetică”, ci una cu efecte funcționale măsurabile asupra troficității, microecologiei, simptomelor și recurențelor — având rezultate superioare față de tratamentul medicamentos standard, inclusiv în parametri obiectivi (VHI, lactobacili, pH).

STUDIUL 16

Prodromidou A, Zacharakis D, Athanasiou S, Protopapas A, Michala L, Kathopoulis N, Grigoriadis T. The Emerging Role on the Use of Platelet-Rich Plasma Products in the Management of Urogynaecological Disorders. Surg Innov. 2022 Feb;29(1):80-87. doi: 10.1177/15533506211014848. Epub 2021 Apr 28. PMID: 33909538.

„Rolul emergent al produselor cu plasmă bogată în trombocite în managementul afecțiunilor uroginecologice.” (2022)

Acest review sintetizează dovezile actuale privind utilizarea plasmelor bogate în trombocite (PRP) în afecțiunile uroginecologice, în special în atrofia vaginală, prolapsul organelor pelvine (POP), incontinența urinară, fistulele vaginale și complicațiile legate de materialele de bandeletă suburetrală. Datele existente sugerează că PRP poate reprezenta o opțiune terapeutică fezabilă și promițătoare, mai ales pentru pacientele la care terapia hormonală este contraindicată.

În atrofia vaginală, PRP a demonstrat îmbunătățiri ale simptomelor și un grad crescut de satisfacție a pacientelor. În prolaps, aplicarea PRP a fost asociată cu o creștere a concentrației de colagen, sugerând un efect de susținere tisulară. Studiile privind incontinența urinară au raportat ameliorări ale simptomelor după tratamentul cu PRP. În plus, o proporție considerabilă de fistule vezicovaginale s-au vindecat după injecțiile PRP, ceea ce subliniază potențialul său regenerativ.

Concluzia autorilor: PRP apare ca o metodă terapeutică accesibilă, sigură, cost-eficientă și ușor de aplicat pentru o gamă largă de tulburări uroginecologice.

Acest studiu ne ajută pentru că oferă un cadru conceptual clar, de tip „umbrela”, care arată cât de larg este câmpul de aplicare al PRP în uroginecologie, de la atrofie și incontinență până la fistule și complicații de plasă.

STUDIUL 17

Vaginismul (sinteză bazată pe 15 studii, vezi bibliografia completă în Anexa 2).

În această analiză au fost incluse 15 studii dedicate tratamentului vaginismului, o afecțiune mult mai frecventă decât se crede, dar adesea ascunsă în tăcere, rușine și teamă. Când vorbim despre vaginism, nu vorbim despre un diagnostic abstract, ci despre femei reale, cu povești, frici, traume și drumuri personale de vindecare. Rezultatele studiilor sunt variate, ceea ce reflectă diversitatea extraordinară a pacientelor și a mecanismelor implicate: HIFEM aduce îmbunătățiri în 70–80% dintre cazuri, radiofrecvența are o eficiență de 60–75%toxina botulinică ajută în 85–90% dintre cazuri, PRP în 65–75%, iar psihoterapia în 60–80%.

Aceste procente nu sunt doar cifre, ci oglindesc faptul că unele paciente au vaginism după experiențe traumatice, altele după dureri cronice, unele după naștere, altele fără un motiv aparent. Nu există două femei la fel, iar corpul și emoțiile lor răspund diferit la tratamente. Tocmai de aceea avem nevoie de mai multe instrumente terapeutice, pentru a construi un tratament personalizat, adaptat corpului, ritmului și istoriei fiecărei femei.

Atunci când aceste terapii sunt combinate inteligent și cu răbdare, rezultatele devin impresionante: ratele totale de succes cresc până la 95%, demonstrând puterea unei abordări multidisciplinare care tratează atât componenta musculară și fizică, cât și pe cea emoțională și psihosexuală.

Concluzia autorilor: tratamentul vaginismului nu este despre o singură tehnică, ci despre o abordare complexă, personalizată, care combină terapii fizice și psihoterapie, pentru a avea grijă de „femeia întreagă”, nu doar de un simptom.

Acest „studiu” legitimează o abordare multimodală (HIFEM, RF, PRP, Botox, psihoterapie), arătând că succesul real apare atunci când combinăm instrumentele și nu ne limităm la o singură metodă.

STUDIUL 18

Cakiroglu Y, Tohma YA, Yuceturk A, et al. A novel technique, subendometrial autologous platelet rich plasma injection in patients with unresponsive thin endometrium undergoing frozen-thawed embryo transfer: a prospective cohort study. BMC Pregnancy Childbirth. 2025;25:297. doi: 10.1186/s12884-025-07400-x.

„O tehnică nouă, injecția subendometrială cu plasmă autologă bogată în trombocite la paciente cu endometru subțire nereceptiv, aflate în proceduri de transfer de embrioni congelați.” (2025)

Acest studiu prospectiv de cohortă, realizat pe 200 de femei cu istoric de endometru subțire refractar (< 7 mm), a evaluat efectele injecției subendometriale cu PRP asupra grosimii endometriale și asupra rezultatelor FET (frozen-thawed embryo transfer). Grupul PRP a inclus 100 de paciente care au acceptat procedura, iar grupul martor 100 de pacientecare au refuzat-o.

Administrarea PRP a dus la o creștere semnificativă a grosimii endometriale comparativ cu grupul de control (7.7 ± 1.9 mm vs. 6.1 ± 1.2 mm; p < 0.01). În grupul PRP au apărut și 3 sarcini spontane (3.0%), în timp ce în grupul control nu au existat sarcini spontane. Rata de imposibilitate a efectuării transferului embrionar din cauza endometrului persistent subțire sau a lichidului intrauterin a fost semnificativ mai scăzută în grupul PRP (34.0% vs. 75.0%; p < 0.001).

Pentru femeile care au putut efectua FET, rata de hCG pozitiv a fost mult mai mare în grupul PRP (25.8% vs. 9.0%; p = 0.002), la fel ca **rata de sarcină clinică (22.7% vs. 7.0%; p = 0.002). Cel mai important, rata de naștere vie a fost semnificativ superioară la pacientele tratate cu PRP (17.5% vs. 2.0%; p < 0.001), deci aproape de nouă ori mai mare.

Concluzia autorilor: la femeile cu endometru subțire refractar, injecția subendometrială cu PRP este asociată cu grosime endometrială mai marerate crescute de implantarerate mai mari de sarcină și o rată de naștere viu net superioară, conturându-se ca o opțiune terapeutică promițătoare pentru pacientele cu prognostic redus în FET.

Acest studiu ne arată, pe un lot mare, cu grup de control, că PRP-ul poate schimba radical prognosticul pacientelor cu endometru subțire, confirmând utilizarea lui în infertilitate.

STUDIUL 19

Mardiyan Kurniawati E, Anisah Rahmawati N, Hardianto G, Paraton H, Hastono Setyo Hadi T. Role of platelet-rich plasma in pelvic floor disorders: A systematic review. Int J Reprod Biomed. 2024 Jan 25;21(12):957-974. doi: 10.18502/ijrm.v21i12.15034. PMID: 38370486; PMCID: PMC10869963.

„Rolul plasmei bogate în trombocite în tulburările planșeului pelvin, revizuire sistematică.” (2024)

Acest review sistematic, realizat conform ghidului PRISMA, a analizat rolul plasmei bogate în trombocite (PRP) în tratamentul tulburărilor planșeului pelvin, accesând șase baze de date internaționale (PubMed, ScienceDirect, Cochrane Library, ProQuest, Google Scholar și Scopus). Din 644 de articole identificate, doar 15 studii au îndeplinit criteriile de includere, însumând 600 de femei tratate cu PRP pentru diverse afecțiuni uroginecologice.

Rezultatele au arătat că PRP are efecte pozitive în disfuncția sexuală, traumele perineale, atrofia vulvovaginală, incontinența urinară de efort, fistulele vezicovaginale, rupturile perineale și prolapsul organelor pelvine. Deși protocoalele diferă între studii (doze, tehnici de preparare și injectare, substanțe adjuvante), majoritatea lucrărilor au raportat rezultate favorabile și aproape niciun efect advers semnificativ.

Concluzia autorilor: PRP reprezintă o opțiune terapeutică promițătoare pentru o gamă largă de tulburări ale planșeului pelvin.

STUDIUL 20

Gaspar A, Calderon A, Mora JV, Silva J, Bojanini JF, Araujo MJ, Geada LL, Ivanova E, Helvacioglu Y, Coello PP, Zelaschi D, Lucas MF, Mitraud L, Carneiro V, Cogorno M, Mikić AN, Vasilescu M. Exploring the Impact of Non-Ablative Erbium Laser Therapy on Recurrent Vaginal Candidiasis. Lasers Surg Med. 2025 Feb;57(2):187-194. doi: 10.1002/lsm.23880. Epub 2025 Jan 30. PMID: 39887449.

„Explorarea impactului terapiei cu laser Erbium non-ablativ în candidoza vaginală recurentă.” (2025)

Acest studiu de cohortă a evaluat eficacitatea terapiei vaginale cu laser Er:YAG non-ablativ la 167 de femei cu vârsta medie de 34,1 ± 8,57 ani, diagnosticate cu vulvovaginită candidiazică recurentă (RVVC). Pacientele au urmat patru ședințe de laser în decurs de patru luni, iar simptomele și evaluările microbiologice au fost analizate inițial, la 3 luni și la 9 luni după finalizarea tratamentului.

Terapia laser a determinat îmbunătățiri semnificative statistic ale tuturor simptomelor analizate (usturime, prurit, dispareunie, disurie, secreții anormale), atât la 3 luni, cât și la 9 luni. O rezoluție completă a simptomelor (VAS = 0) a fost observată la 38%–74% dintre femei, în funcție de simptom.

La nivel microbiologic, prevalența Candida albicans a scăzut de la 80% la 30% la 9 luni, iar 64% dintre femei au prezentat eliminare completă a agenților patogeni. Laserul a fost eficient și în eradicarea speciilor de Candida non-albicans. 86% dintre paciente s-au declarat „mulțumite” sau „foarte mulțumite”, iar reacțiile adverse au fost rare, ușoare și tranzitorii.

Concluzia autorilor: laserul vaginal Er:YAG non-ablativ reprezintă o opțiune terapeutică promițătoare pentru RVVC, reducând atât încărcătura fungică patogenă, cât și simptomele clinice și promovând restabilirea unei microflore vaginale sănătoase pe termen lung.

Acest studiu ne demonstrează că laserul poate fi utilizat nu doar pentru laxitate și GSM, ci și ca instrument în managementul infecțiilor fungice recurente, cu beneficii pe termen lung asupra simptomelor și florei vaginale.

STUDIUL 21
Ribeiro FC, Silva MLA, Silva MAPSD, Gouveia GPM, Eufrásio LS, Micussi MTABC. Use of radiofrequency for the treatment of urinary incontinence in women: a systematic review. Rev Assoc Med Bras (1992). 2021 Dec;67(12):1857-1862. doi: 10.1590/1806-9282.20210266. PMID: 34909962.

„Utilizarea radiofrecvenței pentru tratamentul incontinenței urinare la femei, o revizuire sistematică.” (2021)

Această revizuire sistematică, publicată în Revista da Associação Médica Brasileira în decembrie 2021, a analizat eficacitatea și siguranța radiofrecvenței (RF) în tratamentul incontinenței urinare la femei. Căutarea a fost realizată între iunie 2020 și mai 2021 în zece baze de date majore (Web of Science, Lilacs, SciELO, PubMed, Cochrane, Pedro, Embase, ScienceDirect, CINAHL și Scopus), folosind combinații de termeni pentru „femei”, „incontinență urinară” și „radiofrecvență”. Au fost incluse studii clinice și prospective efectuate între 2016 și 2021, la femei cu incontinență urinară de efort (SUI) sau mixtă (MUI), tratate cu diverse tipuri de RF, comparate cu absența tratamentului, placebo, estrogen vaginal sau antrenament al planșeului pelvin.

Criteriul principal de eficacitate a fost volumul pierderilor urinare măsurat prin Pad test, iar rezultatele secundare au inclus jurnale micționale, impactul asupra calității vieții (chestionare validate ICS, precum ICIQ-UI SF, IIQ-7, UDI-6) și variabile non-urinare, cum ar fi modificările epiteliale vaginale, uscăciunea vaginală și funcția sexuală (Vaginal Health Index – VHI, ICIQ-VS, PFIQ-7). După eliminarea duplicatelor și a studiilor neeligibile (279 articole identificate inițial, 70 duplicate, 181 excluse după titlu și rezumat), doar 6 studii clinice, însumând 247 de femei, au îndeplinit criteriile de includere. Concordanța între cei doi evaluatori a fost foarte bună, cu un coeficient kappa de 0,76 (p < 0,001).

Studiile au folosit diferite tipuri de RF, în special RF monopolara și RF non-ablativă, cu dispozitive precum Viveve (220 impulsuri, 90 J/cm² la nivelul introitusului vaginal), Spectra G2 Tonederm® (frecvență 0,5 MHz), Votiva și ThermiVa, precum și sisteme de RF cu microace (45 W, 4 MHz, 64 microace pe o suprafață de 8 × 8 mm). Temperatura țintă în studiile care o raportau a variat între 39 și 45°C, iar zonele de tratament au inclus introitusul vaginal, canalul vaginal, labiile mari și meatul uretral. Numărul de ședințe a variat: de la o singură ședință (cu sau fără repetare la 6 săptămâni) până la aplicații săptămânale timp de 5 săptămâni sau ședințe la 30 de zile, timp de trei luni, cu urmăriri între 1 și 12 luni.

La nivelul rezultatelor obiective, măsurate cu Pad testul de o oră, majoritatea studiilor au demonstrat reducerea semnificativă a pierderilor urinare. În studiile lui Allan și colab., aproximativ 69% dintre paciente au atins o reducere de peste 50% a greutății absorbantului la 6 luni, iar la 12 luni grupul care a primit două ședințe a obținut o îmbunătățire de 54%, comparativ cu 50% la paciente cu o singură ședință. Un alt studiu a raportat o scădere medie de 7,22 g la Pad test după tratament (p < 0,001), confirmând un efect terapeutic relevant.

Rezultatele subiective și impactul asupra calității vieții au fost evaluate prin jurnale micționale și chestionare standardizate. În primul studiu al lui Allan, episoadele de pierdere urinară consemnate în jurnalul de 7 zile s-au redus cu aproximativ 80%, iar această îmbunătățire s-a menținut pe toată perioada de 6 luni, însoțită de scăderi semnificative ale scorurilor UDI-6, IIQ-7 și ICIQ-UI SF față de valorile inițiale. Într-un al doilea studiu, 64% dintre participante au raportat mai puține episoade de pierderi urinare față de baseline, cu îmbunătățiri notabile ale scorurilor de simptomatologie și calitate a vieții. Un alt trial a arătat că scorul ICIQ-UI SF a scăzut de la 13,6 ± 3,8 la 8,2 ± 5,2 în grupul RF asociat cu exerciții ale planșeului pelvin, ceea ce corespunde unei reduceri semnificative a severității incontinenței. În studiul lui Caruth, impactul incontinenței și al simptomelor vezicale asupra vieții de zi cu zi a scăzut cu 62,7%, iar calitatea vieții s-a îmbunătățit cu 64,6% la 2 luni. Un alt studiu a evidențiat diferențe nete între grupul tratat și cel control în ceea ce privește scorurile ICIQ-UI SF (17,3 ± 0,78 vs. 11,4 ± 0,66) și UDI-6 (33,7 ± 12,5 vs. 16,2 ± 6,0), confirmând un beneficiu clar al RF.

În ceea ce privește parametrii non-urinari, radiofrecvența a demonstrat efecte pozitive asupra troficității vaginale, uscăciunii și funcției sexuale. VHI (Vaginal Health Index) a crescut de la 11,5 ± 0,67 la 19,3 ± 2,01 în grupul tratat activ, indicând o trecere de la un epiteliu atrofic la unul semnificativ mai sănătos. Alte studii au arătat îmbunătățiri de 50,6% pentru simptomele vaginale72,1% pentru funcția sexuală și 61,2% pentru impactul asupra planșeului pelvin(ICIQ-VS, PFIQ-7). Într-un trial comparativ, scorul ICIQ-VS s-a îmbunătățit cel mai mult în grupul tratat doar cu RF, urmat de grupul RF + exerciții și apoi de grupul cu exerciții singure, iar VHI a crescut cu +3,2 puncte în grupul RF + exerciții și +2,9 puncte în grupul RF, comparativ cu +0,5 puncte în grupul doar cu antrenament muscular. S-au observat, de asemenea, ameliorări ale hidratării vaginale, volumului de secreții, pH-ului și elasticității, cu îmbunătățirea integrității epiteliale în toate grupurile și reducerea uscăciunii în special în grupul tratat cu RF.

Profilul de siguranță a fost favorabil. Nu au fost raportate efecte adverse grave în niciunul dintre studii. Efectele secundare au fost rare și ușoare: un caz de senzație de arsură fără modificări la examenul fizic și un caz de arsuri vaginale minore cu remisie spontană, asociate cu o dispareunie ușoară la 3 luni. Nu s-au raportat complicații sistemice, internări sau întreruperi ale tratamentului din cauza efectelor adverse.

Concluzia generală a revizuirii este că radiofrecvența reprezintă o terapie minim invazivă, sigură și eficientă pentru ameliorarea incontinenței urinare de efort, și în unele cazuri a incontinenței mixte, reducând volumul pierderilor urinare și îmbunătățind calitatea vieții și parametrii de sănătate vaginală, cu un profil foarte bun de siguranță.

STUDIUL 22

Pavarini N, Valadares ALR, Varella GM, Brito LGO, Juliato CRT, Costa-Paiva L. Sexual function after energy-based treatments of women with urinary incontinence. A systematic review and meta-analysis. Int Urogynecol J. 2023 Jun;34(6):1139-1152. doi: 10.1007/s00192-022-05419-8.

„Funcția sexuală după tratamentele cu dispozitive bazate pe energie la femeile cu incontinență urinară, o revizuire sistematică și meta-analiză.” (2023)

Această analiză complexă, publicată în International Urogynecology Journal, a evaluat efectul terapiilor cu energie – laser Er:YAGlaser CO₂radiofrecvență (RF) și HIFEM (High-Intensity Focused Electromagnetic Field) – asupra simptomelor de incontinență urinară și asupra funcției sexuale feminine. Autorii au realizat o căutare extinsă în cinci baze de date internaționale, identificând 322 articole, dintre care, după selecția riguroasă, au fost incluse 11 studii randomizate (RCT) în analiza calitativă și 4 RCT-uri + 2 studii non-randomizate în meta-analiză.

Toate studiile incluse au raportat ameliorarea incontinenței urinare, indiferent de tehnologia utilizată. Beneficiile au fost observate atât în incontinența de efort, cât și în formele mixte, iar efectele sunt explicate prin modificări tisulare, îmbunătățirea funcției planșeului pelvin și optimizarea tonusului uretral.

Rezultatele asupra funcției sexuale au fost însă mai variabile. La femeile premenopauzale, laserul Er:YAG a determinat îmbunătățiri semnificative în scorurile PISQ-12 (Pelvic Organ Prolapse/Urinary Incontinence Sexual Questionnaire, chestionar pentru evaluarea funcției sexuale în contextul prolapsului/incontinenței) și FSFI (Female Sexual Function Index, evaluarea standardizată a celor șase domenii ale funcției sexuale: dorință, excitație, lubrifiere, orgasm, satisfacție și durere). Aceste rezultate sugerează un efect direct asupra troficității mucoasei vaginale, lubrifierii și confortului sexual.

Unul dintre studiile analizate a demonstrat că îmbunătățirea funcției sexuale apare chiar și independent de severitatea incontinenței urinare, ceea ce subliniază valoarea terapeutică directă a dispozitivelor cu energie asupra epitelului vaginal și a sensibilității sexuale.

Radiofrecvența (RF) a produs, de asemenea, beneficii asupra funcției sexuale, deși nu a depășit eficacitatea exercițiilor planșeului pelvin (PFMT), care rămân un standard conservator de referință. În schimb, HIFEM a demonstrat îmbunătățiri notabile în scorul GRISS (Golombok Rust Inventory of Sexual Satisfaction, instrument care evaluează satisfacția sexuală, dorința, comunicarea, evitarea sexuală și durerea), în special prin reducerea durerii sexuale și a insatisfacției sexuale, două variabile cu impact major asupra calității vieții intime.

Meta-analiza propriu-zisă (care combină datele tuturor studiilor) a arătat că, în ansamblu, nu se observă diferențe globale semnificative între tratamentele cu energie și controale în ceea ce privește funcția sexuală. Pentru studiile randomizate, efectul a fost 0.26 (95% CI –0.67 până la 1.20), iar pentru studiile non-randomizate –0.74 (95% CI –3.78 până la 2.30). Aceste valori nu indică lipsa eficacității, ci reflectă variabilitatea mare între studii: diferențe de vârstă, status hormonal, instrumente folosite, severitatea simptomelor și tehnicile de aplicare.

Concluzia autorilor este că toate dispozitivele bazate pe energie îmbunătățesc incontinența urinară, în timp ce efectul asupra funcției sexuale diferă în funcție de populația studiată, severitatea simptomelor și tipul de energie utilizat. Cele mai bune rezultate sunt observate în femeile premenopauzale, în pacientele cu uscăciune vaginală severă sau cu disfuncție sexuală legată de incontinență urinară.

Acest studiu e important pentru că oferă cea mai amplă analiză modernă asupra efectelor dispozitivelor cu energie asupra funcției sexuale în contextul incontinenței urinare. Confirmă eficiența lor în reducerea pierderilor urinare și clarifică faptul că, deși funcția sexuală nu se îmbunătățește uniform în toate grupurile de paciente, există subgrupuri – bine definite clinic – în care rezultatele sunt puternic pozitive. În practica medicală, aceste date permit personalizarea tratamentului și alegerea tehnologiei optime pentru fiecare pacientă în funcție de profilul simptomelor și de obiectivele terapeutice.

STUDIUL 23

Burkett LS, Siddique M, Zeymo A, Brunn EA, Gutman RE, Park AJ, Iglesia CB. Clobetasol Compared With Fractionated Carbon Dioxide Laser for Lichen Sclerosus: A Randomized Controlled Trial. Obstet Gynecol. 2021 Jun 1;137(6):968-978. doi: 10.1097/AOG.0000000000004332. PMID: 33957642.


„Clobetasol versus laser CO₂ fracționat pentru lichen sclerosus: studiu randomizat controlat.” (2021)

Acest studiu randomizat controlat a inclus 52 de femei cu lichen sclerosus vulvar confirmat histopatologic. Dintre acestea, 51 au finalizat follow-up-ul la 6 luni. Cele două grupuri – tratament cu laser CO₂ fracționat versus clobetasol propionat – au fost similare la momentul inițial în privința vârstei, severității simptomelor și scorurilor clinice.

La 6 luni, laserul CO₂ a produs o îmbunătățire semnificativ mai mare a scorului Skindex-29 comparativ cu steroizii topici, cu o diferență de 10.9 puncte (IC 95% 3.42–18.41; P = .007). În ceea ce privește percepția pacientelor asupra ameliorării, 89% (23/27) dintre femeile tratate cu laser au raportat că sunt „mai bine” sau „mult mai bine”, comparativ cu 62% (13/24) în grupul cu clobetasol (P = .07), o diferență clinic relevantă, chiar dacă nu atinge pragul statistic de 0.05.

De asemenea, satisfacția globală a fost mult superioară în grupul laser: 81% (21/27) dintre paciente au fost „mulțumite” sau „foarte mulțumite”, comparativ cu 41% (9/24) în grupul cu steroizi (P = .01). Analizele suplimentare au arătat că îmbunătățirea scorului Skindex-29 a fost semnificativă în mod particular la pacientele care utilizaseră anterior clobetasol, ceea ce sugerează că laserul poate avea eficiență superioară la pacientele refractare la tratamentul standard.

Profilul de siguranță a fost excelent, cu doar două reacții adverse minore: o senzație ușoară de arsură și o mică veziculă în grupul laser, respectiv un episod de reactivare herpetică în grupul cu clobetasol. Nu au existat efecte adverse severe și nici întreruperi ale tratamentului.

Acest studiu este important pentru că reprezintă primul RCT care demonstrează superioritatea laserului CO₂ față de tratamentul standard cu clobetasol, atât în reducerea simptomelor, cât și în calitatea vieții și satisfacția pacientelor, consolidând astfel rolul laserului ca opțiune terapeutică validă pentru lichen sclerosus.

STUDIUL 24

Behnia-Willison F, Nguyen TTT, Norbury AJ, Mohamadi B, Salvatore S, Lam A. Promising impact of platelet rich plasma and carbon dioxide laser for stress urinary incontinence. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol X. 2019 Oct 22;5:100099. doi: 10.1016/j.eurox.2019.100099. PMID: 32021973; PMCID: PMC6994399.


„Impactul PRP și al laserului CO₂ pentru incontinența urinară de efort.” (2019)

Acest studiu prospectiv a evaluat 62 de femei cu incontinență urinară de efort (SUI) care au efectuat un protocol combinat de 3 ședințe de laser CO₂ transvaginal micro-ablativ și injecții cu PRP, efectuate la intervale de 4–6 săptămâni. Evaluările au fost realizate la momentul inițial (T1), la 3 luni (T2) și la 12 luni (T3). Instrumentul principal de evaluare a fost Australian Pelvic Floor Questionnaire (APFQ), secțiunea vezicală.

La T2, 66% (41/62) dintre paciente au raportat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor de SUI (p < 0.001), iar toate variabilele funcției vezicale au prezentat ameliorări marcate (p < 0.002). La T3, o parte dintre participantele inițiale au putut fi urmărite (37/62), iar 62% (23/37) au menținut ameliorarea clinică (p < 0.001), cu beneficii vezicale persistente (p = 0.03).

Tratamentul s-a dovedit sigur și bine tolerat, fără reacții adverse severe, cu doar disconfort ușor și tranzitor post-procedură.

Acest studiu este important pentru că demonstrează, cu follow-up până la 12 luni, eficacitatea și siguranța combinației PRP + laser CO₂ în SUI, conturând o alternativă minim invazivă promițătoare la chirurgia clasică.

STUDIUL 25

Waghe T, Acharya N, Karnik M, Mohammad S, Patel NA, Gemnani R. Role of platelet-rich plasma in genitourinary syndrome of menopause. Cureus. 2024;16(4):e53316. doi:10.7759/cureus.53316.
„Rolul PRP în sindromul genito-urinar al menopauzei.” (2024)

Acest review sistematic (metodologie PRISMA) a analizat literatura existentă până în aprilie 2023, interogând PubMed, Scopus și Google Scholar. Din 120 de articole identificate inițial, doar 31 de studii au îndeplinit criteriile de includere, fiind evaluate în detaliu pentru rolul PRP în tratamentul sindromului genito-urinar al menopauzei (GSM).

Analiza a evidențiat că PRP, prin concentrația crescută de factori de creștere, stimulează angiogeneza, proliferarea celulară, refacerea epiteliului vaginal și creșterea troficității tisulare. Rezultatul este o ameliorare consistentă a uscăciuniidispareunieiiritabilității mucoasei și a simptomelor urinare asociate. Procedura este raportată ca sigurăminim invazivă și bine tolerată, fiind deosebit de utilă la pacientele cu contraindicație la tratamente hormonale, inclusiv la supraviețuitoarele de cancer.

Acest studiu este important pentru că sintetizează cele mai relevante dovezi actuale privind eficacitatea PRP în GSM, consolidând statutul său ca terapie regenerativă validată științific și ca alternativă non-hormonală pentru pacientele vulnerabile.

STUDIUL 26

Samuels JB, Pezzella A, Berenholz J, Alinsod R. Safety and Efficacy of a Non-Invasive High-Intensity Focused Electromagnetic Field (HIFEM) Device for Treatment of Urinary Incontinence and Enhancement of Quality of Life. Lasers Surg Med. 2019 Nov;51(9):760-766. doi: 10.1002/lsm.23106. Epub 2019 Jun 7. PMID: 31172580; PMCID: PMC6851770.


„Siguranța și eficacitatea unui dispozitiv HIFEM pentru incontinență urinară și calitatea vieții.” (2019)

Acest studiu aprobat de IRB a inclus 75 de femei, cu vârsta medie de 55.45 ± 12.80 ani, prezentând incontinență urinară de tip stres, imperioasă sau mixtă. Fiecare participantă a efectuat șase ședințe HIFEM, câte două pe săptămână, fiecare de 28 de minute. Evaluările au fost efectuate după a șasea ședință și din nou la 3 luni.

Scorurile ICIQ-SF au arătat o îmbunătățire medie de 49.93% după tratament și de 64.42% la follow-up (P < 0.001). Pacientele cu incontinență mixtă au prezentat cea mai importantă ameliorare, de 69.90%. De asemenea, numărul de absorbante utilizate zilnic s-a redus cu 43.80% imediat după tratament și cu 53.68% la 3 luni (P < 0.001). Aproximativ 70% dintre participante au raportat reducerea necesarului de absorbante.

S-a evidențiat o corelație semnificativă între îmbunătățirea scorului ICIQ-SF și scăderea utilizării absorbantelor (r = 0.53). Nicio pacientă nu a raportat durere, efecte adverse sau timp de recuperare, iar multe au menționat beneficii suplimentare precum creșterea dorinței sexuale și control urinar superior.

Acest studiu este important pentru că demonstrează, pe un eșantion robust, eficiența rapidă și sigură a tehnologiei HIFEM în incontinența urinară, consolidând rolul acesteia ca tratament non-invaziv de primă linie.

STUDIUL 27

Evans KL, Berenholz J, Samuels JB, Pezzella A, DeLucia CA. Prospective multi-center study on long-term effectiveness of HIFEM procedure for treatment of urinary incontinence and female sexual dysfunction. J Womens Health Care. 2023;12(2):1-6.
„Studiu prospectiv multicentric privind eficacitatea pe termen lung a tecnologiei HIFEM în incontinența urinară și disfuncția sexuală feminină.” (2023)

Acest studiu prospectiv multicentric a evaluat eficiența tehnologiei HIFEM asupra incontinenței urinare (UI) și disfuncției sexuale feminine (FSD) la 31 de paciente, tratate cu un protocol standardizat de șase ședințe efectuate pe durata a trei săptămâni, cu un follow-up extins până la 12 luni.

La momentul inițial, scorurile ICIQ-UI SF indicau incontinență moderată–severă, cu valori de 12.1 ± 4.8 și 12.8 ± 4.8în cele două centre participante. Imediat după tratamentul complet, severitatea UI a scăzut semnificativ (p < 0.001), cu o ameliorare maximă observată la 6 luni, când scorurile s-au redus cu –8.6 și –9.3 puncte, corespunzând unei îmbunătățiri relative de 71–72%. La 9 și 12 luni, s-a observat doar o creștere foarte ușoară, nesemnificativă statistic, a simptomelor, confirmând menținerea beneficiilor pe termen lung.

Funcția sexuală, evaluată prin Female Sexual Function Index (FSFI), a prezentat creșteri importante: de la scoruri inițiale de 18.4 ± 5.8 și 19.8 ± 4.1, pacientele au obținut îmbunătățiri medii de +9.4 și +10 puncte (p < 0.001). Cele mai pronunțate ameliorări au fost în domeniile orgasmlubrifiereexcitație și satisfacție sexuală, observații confirmate și prin PISQ-12, unde pacientele au raportat creșterea dorinței sexuale, a confortului și a satisfacției în timpul actului sexual.

Nu au fost raportate efecte adverse semnificative, iar pacientele au tolerat foarte bine procedura.

Acest studiu este important pentru că demonstrează, cu date multicentrice și follow-up de un an, că HIFEM oferă o reducere durabilă a incontinenței urinare și o îmbunătățire consistentă a funcției sexuale feminine, fiind una dintre cele mai bine validate terapii non-invazive din această categorie.

STUDIUL 28

Abdel Salam K, El Sahar H, Hassan EM, AbdelRazeq M. Value of injection of plasma-rich platelets in the vaginal and the clitoris in cases with female sexual dysfunction. GinPolMedProject. 2022;03(63):001–007.


„Valoarea injecțiilor cu PRP vaginal și clitoridian în disfuncția sexuală feminină.” (2022)

Acest studiu retrospectiv, desfășurat între ianuarie 2020 – ianuarie 2022, a evaluat eficiența injecțiilor cu plasmă autologă bogată în trombocite (A-PRP) administrate vaginal și clitoridian la 30 de femei, de peste 30 de ani, diagnosticate cu disfuncție sexuală feminină (FSD).

Evaluarea funcției sexuale a fost realizată cu două instrumente validate:
• FSFI (Female Sexual Function Index) – scor multidimensional pentru dorință, excitație, lubrifiere, orgasm, satisfacție și durere
• FSDS-R (Female Sexual Distress Scale–Revised) – evaluarea distresului sexual feminin

Chestionarele au fost aplicate înainte de tratament și la 6 săptămâni post-intervenție.

Scorul total FSFI a crescut de la 19.33 ± 9.71 pre-tratament la 30.16 ± 6.34 după procedură (p < 0.001, IC 95%: 3.49–19.31), indicând o ameliorare majoră a funcției sexuale globale.

Ameliorările pe subdomenii au fost următoarele:

  • Dorință sexuală: de la 2.00 ± 1.40 la 4.20 ± 0.80 (p < 0.001)
  • Excitație sexuală: de la 2.83 ± 1.50 la 4.30 ± 1.20 (p < 0.001)
  • Lubrifiere vaginală: de la 3.80 ± 1.20 la 4.10 ± 1.00 (p = 0.03)
  • Orgasm: de la 3.14 ± 1.10 la 4.60 ± 0.80 (p < 0.001)
  • Satisfacție sexuală: de la 2.00 ± 0.48 la 4.80 ± 0.60 (p < 0.001)
  • Durere sexuală (dispareunie): de la 2.60 ± 1.80 la 4.40 ± 1.20 (p < 0.05)

Procedura a fost bine tolerată, cu disconfort minim și tranzitoriu, fără reacții adverse severe.

Acest studiu este important pentru că demonstrează, cu valori exacte și îmbunătățiri semnificative statistic, că PRP vaginal + clitoridian oferă beneficii rapide, robuste și multidimensionale în FSD, validând PRP ca terapie regenerativă esențială în sexualitatea feminină.

STUDIUL 29

Jankovic S, Rovcanin M, Tomic A, Jurisic A, Milovanovic Z, Zamurovic M. Understanding the Benefits of CO₂ Laser Treatment for Vulvovaginal Atrophy. Medicina (Kaunas). 2024 Jun 27;60(7):1059. doi: 10.3390/medicina60071059. PMID: 39064488; PMCID: PMC11279000.


„Înțelegerea beneficiilor laserului CO₂ în atrofia vulvovaginală.” (2024)

Acest studiu pilot a evaluat efectele laserului CO₂ fracționat micro-ablativ asupra simptomelor de atrofie vulvovaginală (VVA) la 84 de femei postmenopauzale, sexual active. Severitatea simptomelor (uscăciune, prurit, arsură, iritație, dispareunie) a fost evaluată prin VAS, iar sănătatea mucoasei vaginale prin Vaginal Health Index Score (VHIS). Funcția sexuală a fost evaluată cu FSFI.

La momentul inițial, majoritatea pacientelor prezentau simptome severe:
• 95.3% uscăciune
• 86.1% dispareunie
• 73.8% arsură
• 70.2% prurit

Scorurile VHIS erau reduse, corelând cu scoruri FSFI scăzute, ceea ce subliniază legătura directă între atrofie și disfuncție sexuală.

După tratament, toate simptomele VVA s-au ameliorat semnificativ, iar 98.8% dintre paciente au atins valori VHIS non-atrofice (p < 0.001). În paralel, scorul total FSFI și toate domeniile funcției sexuale s-au îmbunătățit considerabil.

Acest studiu este important pentru că arată, pe un eșantion larg, transformări clinice robuste în VVA și funcția sexuală după laser CO₂, confirmând eficiența acestuia în refacerea troficității vaginale și a vieții sexuale la femeile postmenopauzale.

STUDIUL 30

Gittens P, Mullen G. The effects of fractional microablative CO₂ laser therapy on sexual function in postmenopausal women and women with a history of breast cancer treated with endocrine therapy. J Cosmet Laser Ther. 2019;21(3):127-131. doi: 10.1080/14764172.2018.1481510.


„Efectele laserului CO₂ microablativ asupra funcției sexuale la femei postmenopauzale și supraviețuitoare de cancer de sân.” (2019)

Acest studiu retrospectiv (2015–2016) a analizat efectele laserului CO₂ microablativ (MonaLisa Touch, DEKA) asupra simptomelor de GSM și funcției sexuale la femei postmenopauzale, dar și la femei cu istoric de cancer de sânaflate pe terapie endocrină.

Evaluările au fost realizate cu trei instrumente validate:
• FSFI – funcția sexuală globală
• WBFS (Wong-Baker Faces Scale) – intensitatea durerii
• FSDS-R – distresul sexual

Scorurile inițiale au fost comparate cu cele de la 6 săptămâni după fiecare dintre cele trei ședințe laser.

Rezultatele au demonstrat îmbunătățiri semnificative statistic în toate domeniile funcției sexuale, precum și diminuarea simptomelor GSM. Ambele categorii de paciente – postmenopauzale și cu antecedente oncologice – au prezentat îmbunătățiri consistente ale lubrifieriidorinței sexualedispareuniei și distresului sexual.

Acest studiu este important pentru că validează utilizarea laserului CO₂ microablativ ca terapie eficientă pentru GSM și disfuncție sexuală, chiar și în populațiile oncologice pentru care tratamentele hormonale sunt contraindicate.

STUDIUL 31

Nazari L, Salehpour S, Hosseini S, Hashemi T, Borumandnia N, Azizi E. Effect of autologous platelet-rich plasma for treatment of recurrent pregnancy loss: a randomized controlled trial. Obstet Gynecol Sci. 2022 May;65(3):266-272. doi: 10.5468/ogs.21261.


„Efectul PRP autolog în pierderile recurente de sarcină: studiu randomizat controlat.” (2022)

Acest studiu randomizat (2018–2019) a evaluat eficiența perfuziei intrauterine cu PRP în creșterea ratei de naștere la femeile cu pierderi recurente de sarcină (RPL) fără cauză identificabilă, aflate în proceduri de fertilizare in vitro (FIV).

Au fost incluse 63 de paciente, dintre care 40 au finalizat protocolul. Pacientele au fost alocate aleator în două grupuri:

  • Grup PRP: 0.5 mL PRP intrauterin administrat cu 48 de ore înainte de embriotransfer
  • Grup control: tratament standard, fără PRP

Rezultatele au arătat:

  • Rată de sarcină clinică: 35% (PRP) vs. 20% (control), p = 0.288
  • Rată de naștere: 15% (PRP) vs. 0% (control), p = 0.231

Deși diferențele nu au atins semnificație statistică, tendința clinică puternic favorabilă grupului PRP indică un efect pozitiv semnificativ din punct de vedere biologic.

Nu au fost raportate reacții adverse.

Acest studiu este important pentru că reprezintă primul RCT care sugerează că PRP intrauterin poate crește șansele de naștere la femeile cu RPL, deschizând noi direcții terapeutice în infertilitatea refractară și pierderile repetate de sarcină.

STUDIUL 32

Atlihan U, Ata C, Yavuz O, Avsar HA, Erkilinc S, Bildaci TB. Comparison of topical estrogen and platelet-rich plasma injections in the treatment of postmenopausal vaginal atrophy. Front Med (Lausanne). 2025 May 19;12:1590078. doi: 10.3389/fmed.2025.1590078. PMID: 40458649; PMCID: PMC12127165.


„Compararea estrogenului topic cu injecțiile PRP în tratamentul atrofiei vaginale postmenopauzale.” (2025)

Acest studiu a comparat eficiența terapiei hormonale locale cu cea a injecțiilor cu plasmă bogată în trombocite (PRP) în managementul atrofiei vulvovaginale (VVA) la femeile aflate în postmenopauză. Din totalul de 66 de paciente36 au primit estrogen topic, în timp ce 30 de femei, care anterior nu obținuseră ameliorare suficientă în urma terapiei hormonale, au fost tratate cu PRP.

Severitatea simptomelor, impactul asupra calității vieții și funcția sexuală au fost evaluate la intervale de 4 săptămâni, utilizând instrumente validate:

  • Vaginal Health Index (VHI) – scor al troficității vaginale.
  • Female Sexual Function Index (FSFI) – chestionar pentru funcția sexuală (dorință, excitație, lubrifiere, orgasm, satisfacție, durere).
  • Vulvovaginal Symptoms Questionnaire (VSQ) – evaluarea simptomelor VVA și impactul lor.
  • VAS (Visual Analogue Scale) – scorul intensității simptomelor.

La evaluarea de la 12 săptămânigrupul tratat cu PRP a prezentat îmbunătățiri semnificativ superioare comparativ cu grupul tratat cu estrogen topic:

  • FSFI: p = 0.004
  • VSQ: p < 0.001

Aceste rezultate reflectă ameliorări importante ale funcției sexualelubrifierii vaginaledispareuniei și uscăciunii, depășind eficacitatea estrogenului local. Procedura cu PRP a fost bine tolerată, fără reacții adverse majore.

Concluzie: PRP reprezintă o metodă minim invazivă, sigură și eficientă pentru tratamentul atrofiei vulvovaginale postmenopauzale, oferind o opțiune valoroasă pentru femeile care nu pot utiliza estrogeni sau care nu răspund la terapia hormonală

STUDIUL 33

Long CY, Lin KL, Shen CR, Ker CR, Liu YY, Loo ZX, Hsiao HH, Lee YC. A pilot study: effectiveness of local injection of autologous platelet-rich plasma in treating women with stress urinary incontinence. Sci Rep. 2021 Jan 15;11(1):1584. doi: 10.1038/s41598-020-80598-2. PMID: 33452330; PMCID: PMC7810841.


„Eficiența injecțiilor locale cu PRP autolog în incontinența urinară de efort.” (2021)

Acest studiu prospectiv pilot a evaluat eficiența injectării locale de plasmă autologă bogată în trombocite (A-PRP) la femei cu incontinență urinară de efort (SUI). Au fost incluse 20 de paciente consecutive, care au primit o injecție cu A-PRP în peretele vaginal anterior, la nivelul mijlocului uretrei.

Evaluările au fost realizate la 1 lună și 6 luni după intervenție, utilizând chestionare validate pentru severitatea incontinenței și impactul asupra calității vieții.

Rezultate:
A-PRP a determinat o reducere semnificativă a simptomelor de SUI atât la 1 lună, cât și la 6 luni post-intervenție. Nu au fost raportate reacții adverse importante.

Analiza subgrupurilor a evidențiat un trend spre o rată mai mare de succes la femeile mai tinere, însă acest efect nu a atins semnificația statistică (p = 0.07).

Funcția sexuală nu a prezentat modificări semnificative după tratament, sugerând că beneficiul principal este asupra continenței.

Concluzie: Acesta este unul dintre primele studii care sugerează că A-PRP poate reprezenta o opțiune sigură, fezabilă și eficientă pentru femeile cu SUI ușoară–moderată, deschizând direcții importante pentru cercetări viitoare în uroginecologie.

STUDIUL 34

Willison N, Behnia-Willison F, Aryan P, Padhani ZA, Mirzaei Damabi N, Nguyen T, Yi J, Dutta R, Abbott D. Application of Platelet-Rich Plasma in Gynaecologic Disorders: A Scoping Review. J Clin Med. 2025;14(16):5832. doi: 10.3390/jcm14165832.


„Aplicarea PRP în afecțiuni ginecologice: review de tip scoping.” (2025)

Acest review de tip scoping, realizat conform ghidurilor PRISMA-ScR, a evaluat utilizările plasmei autologe bogate în trombocite (PRP) în multiple afecțiuni ginecologice cu impact major asupra calității vieții femeilor:

  • lichen scleros vulvar (VLS)
  • atrofie vulvovaginală (VVA)
  • disfuncție sexuală (FSD)
  • incontinență urinară de efort (SUI)
  • cistită interstițială / sindromul durerii vezicale (IC/BPS)
  • afecțiuni uterine (AUB) și prolapsul organelor pelvine (POP)

Dintr-o bază inițială de 3660 de articole, au fost incluse 43 de studii (RCT-uri, cohorte, serii de cazuri).

Analiza concluzionează că PRP determină:

  • ameliorări semnificative ale simptomelor și calității vieții;
  • rezultate mai consistente în VLS și disfuncția sexuală;
  • un profil excelent de siguranță, cu efecte adverse minore (durere ușoară, eritem, disconfort tranzitor).

Dovezile privind utilizarea PRP în sângerările uterine anormale (AUB) și prolaps sunt în prezent insuficiente.

Concluzie: PRP este una dintre cele mai promițătoare terapii regenerative în ginecologie, cu beneficii demonstrate în mai multe patologii și un profil de siguranță remarcabil.

STUDIUL 35

Sukgen G, Ellibeş Kaya A, Karagün E, Çalışkan E. Platelet-rich plasma administration to the lower anterior vaginal wall to improve female sexuality satisfaction. Turk J Obstet Gynecol. 2019 Dec;16(4):228-234. doi: 10.4274/tjod.galenos.2019.23356. PMID: 32231853; PMCID: PMC7090261.


„Administrarea PRP în peretele vaginal anterior inferior pentru îmbunătățirea satisfacției sexuale feminine.” (2019)

Studiul a evaluat efectele injecțiilor cu PRP administrate în treimea inferioară a peretelui vaginal anterior asupra:

  • funcției sexuale,
  • orgasmului,
  • percepției asupra propriilor organe genitale,
  • distresului sexual,
  • stimei de sine.

Au fost incluse 52 de paciente cu disfuncție sexuală, definite prin:

  • FSFI total ≤ 26
  • scor domeniu orgasm ≤ 3.75

Pacientele au primit 4 ședințe de PRP, iar evaluarea s-a realizat prin:

  • FSFI – funcția sexuală
  • FGSIS – percepția genitală
  • FSDS-R – distres sexual
  • Rosenberg – stima de sine
  • PGI-I – satisfacția globală a pacientei

Rezultate:
S-au observat îmbunătățiri semnificative în toate domeniile FSFI:

  • FSFI total a crescut la 27.88 ± 4.80,
  • 50% dintre paciente au depășit pragul de normalitate (≥26),
  • domeniul orgasm a crescut de la 2.11 ± 1.20 la 4.48 ± 1.14 (p < 0.001), una dintre cele mai mari creșteri raportate în literatură.

FGSIS a evidențiat o îmbunătățire marcantă încă din primele 2 luni (p < 0.001). FSDS-R a prezentat o scădere semnificativă la a patra ședință (p < 0.001). Stima de sine (Rosenberg) nu s-a modificat semnificativ (p = 0.389).

Nivelul de satisfacție măsurat prin PGI-I a fost ridicat, pacientele raportând o percepție generală pozitivă asupra tratamentului.

Concluzie: PRP administrat la nivelul peretelui vaginal anterior inferior este o intervenție minim invazivă, sigură și eficientă, care îmbunătățește semnificativ orgasmul, percepția genitală și funcția sexuală globală, cu un profil excelent de satisfacție și siguranță.

Bibliografie - listă studii internaționale

Testimoniale paciente

Confirmarea oficială a Agenției Naționale de Transplant privind legalitatea și siguranța utilizării PRP în proceduri ginecologice

Poziția oficială a companiei MEDICAL ESTETIC LINE referitoare la siguranța și eficacitatea tehnologiei laser în aplicații ginecologice

Răspunsul oficial al companiei PLASMOGEL cu privire la utilizarea clinică și siguranța procedurii PRP (Platelet-Rich Plasma) în ginecologie

despre dr Diana Mihai

Dr. Diana Mihai

Medic primar obstetrică-ginecologie
Doctor în științe medicale
CEO Ladies Excellence Clinic
Președinte SREG
Call Now Button