„Am crezut că inseminarea este singura variantă” . Vaginism primar sever și infertilitate funcțională
Vaginismul primar reprezintă o cauză importantă de disfuncție sexuală feminină și infertilitate funcțională, având un impact major asupra calității vieții și sănătății psihosexuale.
Vaginismul este caracterizat prin contracția involuntară a musculaturii planșeului pelvin și a treimii externe vaginale, care face imposibil sau extrem de dureros contactul sexual.
În formele primare, simptomele sunt prezente încă de la debutul vieții sexuale și sunt frecvent asociate cu anxietate anticipatorie, somatizare și evitarea completă a penetrării.
Deși fertilitatea biologică este, în majoritatea cazurilor, intactă, unele paciente ajung să solicite tehnici de reproducere asistată, considerând că nu pot obține o sarcină în mod natural.
Acesta a fost și cazul unei paciente de 33 de ani, fără antecedente ginecologice semnificative, care s-a prezentat la consult cu intenția de a efectua inseminare intrauterină. Încă de la debutul vieții intime, contactul sexual vaginal fusese imposibil din cauza durerii intense și a spasmului vaginal marcat.
Pacienta era cunoscută cu diagnostic de vaginism primar, pe care îl percepea ca fiind ireversibil. Starea emoțională era dominată de lipsa speranței privind o viață sexuală normală, iar inseminarea intrauterină era considerată singura alternativă realistă pentru obținerea unei sarcini.
Examinarea clinică a confirmat hipertonus sever al musculaturii perineale și imposibilitatea efectuării unei evaluări ginecologice complete din cauza spasmului involuntar.
În acest context, infertilitatea era de natură funcțională, nu biologică.
S-a decis evitarea inseminării intrauterine și inițierea unui tratament etiologic.
Abordarea terapeutică a fost bimodală.
A inclus injectarea toxinei botulinice la nivelul musculaturii vaginale, cu scopul reducerii spasmului muscular sever și întreruperii cercului vicios durere–spasm–anxietate, precum și consiliere terapeutică, având în vedere componenta psihosomatică a durerii cronice și rolul major al anticipării durerii în menținerea vaginismului.
După relaxarea musculară obținută prin tratamentul injectabil, s-a instituit un protocol de reeducare funcțională.
Acesta a inclus utilizarea progresivă a dilatatoarelor vaginale pentru desensibilizare și recâștigarea controlului voluntar, ședințe de reeducare a planșeului pelvin cu ajutorul tehnologiei Emsella, efectuate la interval de 3–4 zile, în total 6 ședințe, pentru antrenarea controlată a contracției și relaxării musculaturii perineale, precum și terapie cu plasmă bogată în trombocite (PRP), pentru îmbunătățirea hidratării locale, troficității tisulare și confortului în timpul contactului sexual post-tratament.
Vaginismul primar sever necesită o abordare multidisciplinară, care să integreze componenta neuromusculară și cea psihologică.
Injectarea toxinei botulinice poate reduce spasmul involuntar și poate facilita ulterior reeducarea perineală și expunerea progresivă nedureroasă.
Asocierea terapiei PRP poate contribui la îmbunătățirea calității contactului sexual și la rezultate pe termen lung.
Vaginismul primar nu reprezintă o contraindicație pentru obținerea unei sarcini pe cale naturală. Tratarea cauzei funcționale printr-o strategie terapeutică multimodală poate restabili funcția sexuală normală și poate elimina necesitatea procedurilor de reproducere asistată nejustificate.
Evaluarea corectă și individualizată rămâne esențială în managementul pacientelor cu vaginism.
Acest articol a fost realizat de Dr. Corina Georgescu.